Doresc sa impartasesc cu dumneavoastra foarte multe lucruri despre comunitatea pe care eu o reprezint, lucruri pe care presupun ca nu le cunoasteti.

America este un cuv�nt, o idee, un ideal, si deci, pentru unii poate reprezenta o mare raceala, un mare rau, iar pentru altii poate insemna o experienta importanta si demna de a fi luata in consideratie. Cu aceasta sumara introducere, sper sa pot contura, cu trasaturi largi de pensula si cu o paleta de culori limitate, o imagine a Americii, asa cum este perceputa ea de comunitatea noastra, asa cum o percep eu, si asa cum o intelegem noi in legatura cu dumneavoastra.

    Ma aflu in fata dumneavoastra ca reprezentant al acelora din mijlocul carora vin in aceasta vizita. Eu nu reprezint Rom�nia, pentru ca numai dumneavoastra puteti face asta. Nu reprezint nici "americanismul" Americii. Eu sunt reprezentantul a doua grupuri: cel al Rom�nilor Americani si Canadieni, si cel al Americanilor si Canadienilor de origine Rom�na. Din primul grup, fac parte acei Rom�ni care au imigrat in Statele Unite si Canada incep�nd cu perioada de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial; iar din al doilea grup fac parte Americanii si Canadienii care provin din familii de Rom�ni care au imigrat in America de Nord cu una sau mai multe generatii in urma. Totodata mai reprezint si pe aceia care desi nu au legaturi etnice cu Rom�nia, au devenit parte din comunitatile rom�nesti, fie prin casatorie, fie prin convertirea lor la ortodoxie in cadrul unei comunitati rom�nesti. Deci, intr-un cuv�nt, stau in fata dumneavoastra ca reprezentant al Rom�nilor Americani si Canadieni Ortodocsi. Cu toate ca in anul 1950 comunitatea ortodoxa rom�na a fost impartita, consider ca afirmatiile mele sunt valabile at�t pentru Arhidioceza Ortodoxa Rom�na din America de Nord (cunoscuta si sub numele de "Episcopia de la Rioppele", dupa numele strazii unde s-a aflat sediul administrativ), c�t si pentru Episcopia Rom�na Ortodoxa din America (uneori numita "Episcopia de la Vatra Rom�neasca"), unde Episcopul Policarp Morusca si-a avut singura lui resedinta permanenta si unde a fost de la inceput sediul Episcopiei.

Noi nu suntem in diaspora. Etimologic, cuv�ntul diaspora se refera numai la experienta istorica a poporului Israelit care a fost fortat in captivitatea babilonica. Unii rom�ni au venit in America ca exilati politici sau religiosi, care pentru diverse motive au fost fortati sa paraseasca pam�ntul stramosesc. Altii au venit ca imigranti, oameni liberi care si-au ales un alt loc de a trai. Oricare ar fi motivele, membrii acestor comunitati, vor continua, cu siguranta, sa traiasca mai departe �n aceste comunitati, asa ca si p�na acum. Nu stim c�ti dintre acestia s-au repatriat dupa evenimentele din Decembrie 1989, dar suntem siguri ca procentajul este infim.

Noi suntem foarte diferiti de comunitatile rom�nesti din imprejurimile Rom�niei, cum sunt cele din Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria, precum si comunitatile mai indepartate, care datorita conjuncturilor politice si geografice, se afla acum in Grecia, Macedonia, Albania, si alte localitati din zona balcanica. Aceste grupuri se identifica si ele a trai in sate rom�nesti, cu scoli si biserici in limba materna. Noi nu traim in ghetouri sau alte forme politico-sociale. Noi suntem un grup mai nou, nascut, �n mare parte, din presiunile exercitate asupra Rom�niei de catre Imperiile Turc si Austro-Ungar, de care stramosii nostri au fugit in cautarea unei vieti noi in Nordul Americii, respectiv Statele Unite si Canada. Numarul membrilor acestor comunitati a crescut o data cu imigrantii anilor '50, dupa instalarea cortinei de fier, si mai recent, cu influxul foarte mare al celor care continua sa imigreze dupa caderea Cortinei de Fier la sf�rsitul anului 1989.  Printre noi sunt unii care poseda un dublu pasaport politic si sunt si unii care, desi nu poseda un astfel de pasaport, detin un asa zis pasaport noetic sau spiritual, de dragoste si respect pentru pam�ntul stramosilor si al parintilor lor. Din punct de vedere politic, avem opinii diferite si
apartinem diferitelor partide din Statele Unite si Canada. Ne consideram de asemenea a fi total independenti, in prezent, dar si in viitor, de orice guvern din Rom�nia, si nici nu ne consideram o colonie a Rom�niei. La fel cum coloniile Engleze, care o data apartineau coroanei, au devenit independente si se guverneaza singure, chiar daca au pastrat o legatura str�nsa si speciala cu natiunea care le-a format, la fel si rom�nii din America de Nord, se considera a avea o legatura str�nsa cu Rom�nia, in sensul dragostei si respectului nealterat, at�t pe plan individual c�t si la un nivel de grup, mai ales cu organizatiile de cultura si educatie, c�t si cu alte organizatii neguvernamentale.  Nu suntem ignoranti nici la faptul ca exista si un curent care, pentru motive greu de inteles, urmaresc sa distruga stabilitatea Bisericii din America de Nord, dar toate aceste incercari subestimeaza puterea lui Dumnezeu; Biserica nu este un club etnic sau o colonie, ci Trupul credinciosilor din lumea intreaga si din toate timpurile. Episcopia Ortodoxa Rom�na din America este tot at�t parte din Biserica Ortodoxa Rom�na c�t este parte din Biserica Ortodoxa din Grecia, cea din Ierusalim, si asa mai departe. Pe scurt, eu reprezint un grup care isi c�stiga existenta, isi creste famiile, isi dezvolta aptitudinile si modul de exprimare particip�nd activ in societatea Americana, apreciind si traind valorile culturale si spirituale reprezentative natiunii rom�ne, si in acelasi timp dezvolt�nd
institutii si grupuri sociale care reflecta aceste valori. Aceasta comunitate este ad�nc inradncinata in credinta ortodoxa, asa cum a fost ea adusa din Rom�nia si cum a fost apoi adaptata la conditiile locale din America de Nord. Noi nu suntem un simplu transplant din Rom�nia, ci un organism viu care se adapteaza si se modifica la fel ca si Biserica din Rom�nia de-a lungul anilor.  Mai sunt si alte grupuri asemanatoare noua, cu singura deosebire ca valorile si institutiile lor, vietile lor pe continentul American au la baza alte valori; o mare comunitate Evreiasca, sau mai bine zis, multe comunitati; o comunitate mica Uniata, care isi are radacinile in deceniile de inceput ale mileniului trecut; diferite comunitati neo-Protestante destul de numeroase;
mai sunt altii care nu au legaturi nici cu credinta stramosilor si nici cu alte institutii, motiv pentru care nu le putem cunoaste numarul; si mai sunt si acei care nici ei si nici familiile lor nu au origini etnice Rom�nesti, dar care au fost cetateni Rom�ni apartin�nd diverselor grupuri minoritare si care pastreaza o legatura si o apreciere nostalgica pentru originile lor
Rom�nesti. 
Deci, cuvintele scrise acum saptezeci si trei de ani de fericitul intru pomenire Patriarh Miron Cristea, suna straniu astazi pentru comunitatea noastra. Daca am gustat din �nvataturile pline de otrava, am rezistat intr-un fel oarecum sanatos. Consideram ca existenta concreta a comunitntii ortodoxe din America de Nord de peste o suta de ani, ne face cu adevarat sa
ne plecam genuchii pentru ca Dumnezeu ne-a "intarit pe noi catre dreptmaritoarea credinta si stramoseasca lege." Anul acesta, din mila Domnului, sarbatorim in Canada centenarul a doua parohii, alaturi de parohia Sf. Nicolae din Regina, anul trecut, si Catedrala Sf. Maria din Cleveland, Ohio in anul 2004.  Nu putem spune ca am inflorit, dar continuam sa existam.
Atunci c�nd ne inmultim, este datorita emigratiei. Tineretul nostru, fete si baieti, fac serviciul militar in Canada sau Statele Unite; Rom�nii au luat parte la toate razboaiele secolului trecut, iar in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-au luptat chiar pe pam�ntul stramosilor. Stim cu totii cum se spunea atunci: "Vor veni Americanii....", dar ei nu au venit. In 1989 Rom�nia nu a avut nevoie de Americani ci a actionat singura cu acelasi curaj ca si cel al stramosilor. Deci traind in America de Nord, in aceste doua tari, nu putem dec�t fi parte activa din sistemul politic, economic si spiritual al acestor popoare in
mijlocul carora traim. Pe de alta parte, nu ne putem amesteca in sistemul politic si spiritual al Rom�niei, in primul r�nd pentru ca nu ne c�stigam existenta, nu ni se nasc copiii, si nu traim pe teritoriul acestei tari, iar in al doilea r�nd pentru ca nu am fi cetateni loiali ai tarilor unde suntem cetateni. Comunitntile noastre s-au micsorat de-a lungul anilor. Motivele sunt multiple: enoriasi care se muta in orase unde nu exista parohii rom�nesti sau biserici ortodoxe; tineret care pleaca la universitate; adulti care sunt m�nati de setea dupa bunuri materiale si nu mai raspund obligatiilor pe care le au fata de Creator; casatorii mixte (78%) - (casatoriile intre doi tineri Rom�ni sunt foarte rare); desprinderea de Biserica Ortodoxa si trecerea la o alta religie sau secta, pentru ca exista o biserica sau grup religios aproape la fiecare colt de strada; necunoasterea limbii rom�ne de catre majoritatea celor nascuti pe teritoriul american; scandalul produs la scindarea Bisericii Rom�ne �n anul 1950 si lipsa de unitate a Ortodoxiei in America de Nord. Desigur, mai sunt si alte motive, dar nu cred ca mai este necesar sa le mai enumar intr-o prezentare at�t de scurta. Comunitatea ortodoxa romana din America de Nord exista de mai bine de o suta de ani, cu parohii vechi si altele noi in formare. Avem trei manastiri unde calugarii si calugaritele se roaga pentru noi si care au adus spiritualitatea rom�neasca pe teritoriul american. Suntem recunoscatori Bisericii Rom�ne pentru ca ofera dezlegare canonica preotilor care vin sa slujeasca in America, si suntem recunoscntori preotilor care vin sa slujeasca via Domnului si care si-au adaugat numele la lista lunga a celor care au servit biserica aici mai bine de un secol. Exista si alte
organizatii, institutii si cluburi rom�nesti care nu fac parte din Bisericn, dar la care credinciosii iau parte, sau altele care actioneaza impotriva Bisericii. Exista ziare religioase si ziare politice; exista asociatii culturale si civice care servesc comunitatea rom�neasca in diferitele aspecte sociale.  Am mentionat la inceputul prezentarii mele ca as dori sa va pot spune multe lucruri si ca probabil veti avea multe intrebari. Scopul meu va fi fost atins daca am raspuns macar partial la aceste intrebari, si daca am reusit sa va dau o sumara imagine despre cine suntem noi vis-a-vis de dumneavoastra. Noi suntem o comunitate matura, cu viata noastra proprie, care poate desigur sa va aprecieze si sa va iubeasca pe dumneavoastra care
sunteti pe continentul European si va indepliniti destinul dat de Dumnezeu. Suntem cu totii uniti �n acelasi Dumnezeu Tatal de la care toti primim binecuv�ntarea acestei vieti.